plecaţi acasă!

Consiliul Local Oradea e un loc tot mai plicticos. simt şi dovedesc asta chiar aleşii orădenilor. nu ştiu cine le-a băgat în cap că trebuie să fie eficienţi, mai precis succinţi ori superficiali, dar de ceva vreme aleşii noştri se întrec în a da gata zecile de puncte aflate pe ordinea de zi a şedinţelor în numai câteva minute.

te bate gândul că fruntaşii urbei noastre fac afaceri cu al de Abramovici ori cu cine ştie ce şeici şi fiecare secundă din timpul lor preţios costă sute de mii de dolari. dar ar putea fi şi invers. consilierii Oradiei au ajuns la concluzia că, pentru cele câteva sute de lei încasate după fiecare şedinţă, nu merită să muncească mai mult.

ei bine, eu cred că nu e nici una nici alta. pur şi simplu oamenii se simt inutili. de ce să facă gât, când maşina de vot funcţionează implacabil precum moartea? dar parcă explicaţia asta nu acoperă îndeajuns realitatea. de fapt, nu majoritatea PNL, UDMR, PSD e vinovată, ci executivul!

dând dovadă de incultură politică sau, mai degrabă, de viclenie executivul a încălecat deliberativul. e cam ca şi la Bucureşti, numai mult mai rău şi mai evident. adică, e ca şi cum Boc şi miniştrii lui ar băga pe gâtul Parlamentului legi făcute, toate, numai după mintea lui. cel mai recent caz este cel al centralei termice pe biomasă, trecută prin Consiliu ca gâsca prin apă, pentru ca problemele pe care acest vot “în orb” le poate genera să iasă abia acum la suprafaţă. se întâmplă fiindcă, la Oradea, mecanismul puterii a funcţionat şi funcţionează pe dos, adică cei puşi să execute iau decizii, iar cei aleşi să judece preferă să nu facă nimic, nici măcar nu vor să gândească. uite aşa, o putere pretins liberală a ajuns să fie total pe lângă litera şi spiritul democraţiei participative, făcându-şi din cosilieri căţei.

e normal ca orice putere să tindă să se structureze, poţi accepta şi că e legic să tindă spre o oarecare oligarhizare, dar când vezi atâţia bărbaţi politici fără un dram de bărbăţie te apucă plânsul. dacă ar avea un dram de ruşine, aleşii orădenilor s-ar duce acasă. dar poate că, după cât sunt de bărbaţi, nici nevestele lor nu-i mai vor…