metamorfoza sau, din nou, despre “cazul” Bodea

14 10 2013

parlamentarul e sau nu (mai) e om?

presupun ca si alti alesi au fost pusi in fata deciziei, deloc comode, pe care e fortat sa o ia senatorul Cristian Bodea.

ce a facut, practic, cel care e amenintat acum cu excluderea din PNL? in primul rand, sufera si el ca tot omu’ cand nu are apa calda si nu ezita sa spuna asta. in al doilea rand, a “comis” un demers de bun simt, amintindu-le primarilor ca nu e sanatos sa stea cu mana intinsa la guvernul care e si asa pe sponci si ca ar fi mai sanatos sa isi puna mintea la treaba pentru a obtine bani din fondurile europene destinate Romaniei, bani care prind mucegai prin vistieriile continentale. dar, se vede treaba ca intr-un stat prin excelenta clientelar, un astfel de apel e mai grav decat tradarea de tara. cum sa isi permita un senator sa dea peste cap vasalitatile impamantenite, relatiile feudale, desfasurate pe verticala, de la orase si sate catre centru? cum sa nu mai fie baronii tatucii poporului drept-maritor de la orase si sate? cum sa invete primarii sa fie performanti sa faca treaba?

a tacea, pentru a nu incalca “linia partidului”, a devenit la noi o forma de omerta mai periculoasa si mai paguboasa decat cea clasica, mafiota.

cred ca or mai fi si alti parlamentari de la Putere care, precum Cristian Bodea, au remarcat ca Guvernul e la sapa de lemn si ca, in general, lucrurile nu merg tocmai bine in tara asta. dar, uite, ca ei tac!

tanarul senator bihorean ar trebui sa se transforme, sa treaca printr-o metamorfoza care, se vede treaba, e obligatorie pentru toti politicienii, un soi de pat al lui Procust de care n-ai cum sa scapi si care te reduce la tiparele clasei noastre politice.

grea situatie! ce va face “acuzatul”, isi va pune cenusa in cap? dupa cum il stiu eu, ii va fi tare greu sa se schimbe si sa taca. oare va merge mai departe, mutilat la nivelul constiintei, sau va continua sa lupte de unul singur. sigur, exista si posibilitatea unui “pupat P-ta Independentii” dar, ca si armistitiul din USL, pacea senatorului cu lumea nu ar dura mult.

in loc ca sa-i faca mai oameni, ca doar le pune pe tava tot ce le trebuie pentru a se gandi la noi si nu la ei, puterea ii obliga pe politicienii romani la atitudini gregare.  turma, rosie, galbena, portocalie… ii niveleaza.

Cristian Bodea incearca sa ramana el insusi, sa gandeasca cu mintea lui, sa spuna ce gandeste. nu poti sa nu simpatizezi cu un astfel de personaj, cu atat mai mult cu cat toti grangurii PNL sunt cu gura pe el.

va reusi Cristian Bodea sa ramana om? tentatiile sunt coplesitoare, la fel de mari ca si riscurile

ar fi de dorit. pentru el, pentru noi, pentru a pastra macar impresia ca mai exista caractere si ca nu e chiar totul de vanzare.

Advertisements




greata. episodul… cine mai stie?

11 10 2013

s-a intamplat in urma cu cateva zile, dar e destul sa revad personajul prin targ si gustul acela persistent de voma imi revine in gura.

atunci l-a intalnit pe strada. el, la putere, ma saluta cand are dispozitia necesara. eu, pe nicaieri, il salut mereu, desi e mai tanar, fiindca asa m-au educat parintii.

schimbam cateva cuvinte si mi-o plaseaza rupta din context: “regimul Basescu e de vina fiindca nimeni nu mai conteaza in tara asta”. si-i tot da inainte: ca “politica se face acolo sus”, ca democratia e in aer… ma uit la el si ma apuca mila. “un om invins de sistem”, vorba fostului presedinte Constantinescu.

apoi, cuget pe indelete, ca ardeleanu’ si ma apuca sila. cel cu care stateam de vorba este membru, si nu chiar unul oarecare, al PSD. adica, el face parte dintre aceia care au 70% din Parlament! si se plange! el zice ca “nu se poate face nimic”! nu-mi pasa daca Basescu e de vina. nu pot inghiti asemenea prostii. sa reprezinti alianta care domina lejer majoritatea parlamentara si sa te plangi de “dictatura” e cel putin ca si cum te-ai face complice la aceasta.

nu e destul sa iei puterea, trebuie sa stii si ce sa faci cu ea. trebuie sa vrei, sa stii si sa poti sa faci ceva cu puterea. altceva!

sunt tot mai multe vocile care spun ca Romania este o tara fara proiect si ca, una dupa alata, guvernarile “canta” dupa ureche. daca asa stau lucrurile nici n-ar trebui sa ma mire ca toti cei veniti la putere, fara nicio viziune, se declara atat de usor si de repede invinsi. daca nu ai o tinta, esti invins de la bun inceput.

ce situatie jalnica! sa reprezinti majoritatea, structurile puterii locale, administratia – de sus pana jos – ba sa fii si angajat la stat (ca altfel nu se poate, nu stii si nu poti concepe) si tu sa ridici din umeri a neputinta, dand vina pe Basescu. macar in patratica ta, oare ai facut ceva?

poate ca una dintre cauzele acestei impotente politice e ca, desi USL e la putere, partile sale, PSD si PNL, se comporta prea des de parca ar fi in opozitie una fata de cealalta. cum sa mergi inainte cand esti, tot timpul, cu ochii pe aliatul din stanga sau din dreapta, dupa caz, ca nu cumva el sa te depaseasca, sa piteasca din ciolan, sa fure startul, etc.?

individualismul e un blestem al romanilor? o fi o tara nationala de caracter? nu putem face echipe! avem, se pare, o inclinatie nativa spre tradari si meschinarii. e la fel de adevarat ca-i mult mai usor sa iti ascunzi incompetenta si nevolnicia punand talpi aliatului si, cu atat mai mult, adversarului, daca l-ai prins facand ceva bine.

cu astfel de politicieni ne asteapta inca patru ani de stagnare. si inca patru. si inca… si…

am gust de voma in gura, imi vine sa scuip copios pe asfalt in urma personajului.

poate el n-are nicio vina. e mic saracul! dar sefii lui, aia de la care a invatat cumse face politica, aia carora le soarbe de pe buze discurisurile cele mai inepte, ca apoi sa mi le toarne mie, aia la mila carora a invatat sa fie rotund si nimic mai mult… uf, ma si mir ca-i rabda pamantul. ce generatie de politicieni au crescut! aidoma lor.

ma uit lung dupa el. imi vine sa-i strig: “sa muriti, ba! sa va ia dracu’… va meritati soarta, jalnice figuri ce sunteti!”.

ma opreste un alt gand: “jalnici, jalnici, da’ imbuibati!”.

si daca mor, ce? nu noi le facem, din patru in patru ani, funeralii nationale si, in fiecare din anii urmatori, parastase oficiale si pomeni festive: alegeri locale, europarlamentare, prezidentiale… ne bucuram ca prostii ca i-am ingropat, iar, si pe astia. dar ei invie, nu stiu cum, revin mereu cu alte chipuri. vampirii nu mor niciodata! deci, o luam de la capat. comedia asta neagra nu se mai termina.

“tara trista plina de umor”.

 





caine rau da’ fara boase!?

7 10 2013

un senator din Bihor, Cristian Bodea, e binecunoscut printre proprietarii de bloguri ca “bad dog”, dupa cum insusi si-a spus. rivalii il stiu, vorba aia, ca pe un cal breaz. naravas din fire, penelistul Bodea n-a prea curatat oua nimanui, mai ales pesedistilor bihoreni, pe care, cat i-or fi ei de aliati, se vede de departe ca nu-i are la inima.

nu poti sa nu apreciezi franchetea lui Cristian Bodea, cu atat mai mult cu cat curajul e floare rara prin politica romaneasca si mult mai greu intalnita printre politicienii bihoreni. dar iata ca, pana la urma, “libertatea de a trage cu pusca” are si ea limitele ei. recent, presedintele PNL, Crin Antonescu, l-a avertizat public pe senatorul bihorean ca, daca nu-si tempereaza tonul, risca sa fie dat afara din partid.

“cainele cel rau” al liberalilor bihoreni pare ca a inghitit surprinzator de usor interdictia. n-am vazut, nici n-am citit, vreo reactie revoltata care sa poarte semnatura indraznetului liberal. asta desi, cred eu, s-ar fi cerut. mai mult, pus in fata unui asemenea abuz, cred ca un liberal autentic ar fi demisionat imediat. rationamentul e cat se poate de simplu: partidul in care se poate intampla una ca asta e orice, numai partid liberal nu este! libertatea de expresie este unul din principiile de baza ale democratiei si, in plus, una din valorile fundamentale impartasite de toti liberalii adevarati. ca si cum cenzura opiniilor politice nu ar fi fost suficienta, presedintele PNL i-a interzis colegului sau chiar si sa mai depuna initiative legislative care se abat de la “linia partidului”. aici vin si zic, iar, ca dreptul de initiativa legislativa nu este doar ratiunea de a fi a alesului ci, mai mult decat atat, principalul sau atribut, munca pe care o are de facut in Legislativ. sa ne imaginam ca alegatorii pe care, ipotetic, un parlamentar ii reprezinta, cer acestuia sa depuna o initiativa in interesul lor, dar initivativa nu e pe placul partidului. ce face alesul? daca se eschiveaza inseamna ca a si-a tradat alegatorii, ca nu-i mai reprezinta. daca sustine legea va fi dat afara din partid. este cat se poate de evident ca profesorului de istorie Crin Antonescu i-a scapat ca sanctionarea “deviationistilor” e o reactie politica de bolsevic.

in ciuda acestor evidente, singurul comentariu facut de senatorul Bodea asupra situatiei deloc comode in care se afla suna de-a dreptul stoic: “bucurosi le-om duce toate…”. asta in contextul, cel putin deplasat, in care un politician liberal cuteaza a-i vara pumnul in gura, pana la cot, altui politician liberal. ai zice ca si PSD e mai liberal decat PNL…

pus in fata unei dileme cu adevarat existentiale: “ce fac, inghit sau plec?”. bravul nostru blogger se cam face ca ploua. acum e momentul in care ar trebui sa arate ca are… dantura de pit-bull! insa as putea sa fac pariu ca nu o va face. nu acum. poate mai tarziu, poate cand presedintele o mai uita, poate… cand s-o rupe USL-ul, sa aiba si liberalii din nou liber la curaj si atitudine.

nu vreau sa intelegeti din asta cum ca l-as considera pe Cristian Bodea un ins lipsit de caracter. inteleg ca disciplina de partid impune anumite limite, chiar si in materie de exprimare. ceea ce vreau sa spun e ca, inainte de a se da sa muste pe toata lumea, ar fi indicat, chiar si pentru cainii cei rai, sa fie atenti la comanda stapanului… daca le-a placut sa aiba unul. vorbind tot despre caini, am sa aduc in discutie si recentele declaratii ale senatorului PSD Ilie Sarbu, care spunea ca liberalii nu pleaca de la guvernare fiindca “ciolanul e bun”. poate sa se fi cumintit si Bodea fiindca osciorul parlamentar al puterii e mai bun decat unghiile de roase de “independenti”?

una peste alta, ar fi trist sa constatam ca vechiul proverb romanesc despre “cainele <<rau>> care latra si nu musca” este valabil si pentru “bad dog-ii”, americanizati si combativi nevoie mare, doar pe blog si cand sunt singuri in parcare…





Rosia Montana sau tradarea cheama tradare

10 09 2013

criza cianurilor pare ca se apropie de sfarsit. cei ce si-au tradat promisiunile electorale sunt, la randul lor, tradati chiar de proprii aliati.

de data asta reactia societatii civile a fost exemplara. am primit o lectie de solidaritate, o speranta pentru cei care cred ca nu mai e nimic de facut, un indemn la curaj pentru cei care spera ca Romania poate fi, cu adevarat, a romanilor si nu a politicienilor.

dand cu stangu’ in dreptu’, Puterea pare ca a lansat consemnul parlamentar “Legea Rosiei Montane pica!”.

eu unul tot nu cred pana nu vad. politicienii sunt oricand capabili sa intoarca mortul de la groapa si, sa spunem, in urma unui vot secret, sa treaca legea cianurilor si, apoi, sa ne aduca iar aminte de “dictatura Parlamentului”. vegheati, deci!

cred ca momentul de cotitura al razboiului pentru Rosia Montana a fost acela in care Antonescu a intors armele, a se citi ca si-a intors parlamentarii, impotriva aliatilor sai de guvernare. adica, senatorii si deputatii PNL nu mai voteaza proiectul promovat de guvernul din care si colegii lor fac parte. asta, intr-o tara normala, se numeste criza guvernamentala si, de regula, duce la caderea executivului. dar noi suntem “originali”, de la originile fragilei noastre democratii si pana astazi.

mutarea lui Antonescu a fost, fara doar si poate, o lovitura pe la spate data pesedeului. este probabil primul caz cand un partid la putere, trece – de facto – in opozitie, votand impotriva propriului guvern si, culmea!, acesta ramane in picioare. in clipa asta, PNL e, cum se spune, nici cal, nici magar. adica, nici cu puterea, nici impotriva ei. postura ministrilor PNL din Guvernul Ponta e cel putin penibila. daca au obraz le va fi greu sa dea ochi cu sefu’ la urmatoarea sedinta de la Palatul Victoria. asta, insa, nu-l incurca deloc pe Crin Antonescu. culmea democratiei sau a schizofreniei, in Romania, al doilea om in stat, seful Senatului, poate sa se declare, fara sa clipeasca, si “liderul opozitiei”.

in aceasta situatie nu poti sa nu te intrebi ce mai tine laolalta USL-ul. foamea! si teama de a pierde puterea in avantajul celuilalt. acest mariaj, care este demult unul pur formal, acum s-a stricat de tot.

e drept ca punctul zero al acestei ruperi politice a fost declaratia premierului Ponta care, la Guvern, face altfel decat in Parlament. el le-a dat liberalilor “reteta”, el trage acum ponoasele. PSD a fost pur si simplu umilit de aliatii liberali care l-au parasit in cel mai greu moment al sau de la inceputul guvernarii USL si pana acum.

cu ceva mai multa determinare politica si solidaritate guvernamentala USL ar fi putut iesi mai onorabil din situatie, chiar fara sa oblige 10.000 de romani sa iasa in strada. dar, cu un aliat labil si populist, chiar nu ai incotro decat sa dai inapoi. e la fel de adevarat ca primul ministru nu e nici el mai putin rezistent la ispita populismelor ieftine.

dar, pana la urma, vorba lu’ Vacaroiu, “ce se-ntampla?”.

a castigat ratiunea?

o fi invins poporul ecologist?

s-o fi stricat Guvernul?

mai nimic din toate astea. Victor Ponta a fost pur si simplu tradat de Crin Antonescu. presedintele liberal, dornic de popularitate, avid dupa popularitate, disperat dupa procente, a jucat la off-side si l-a lasat descoperit pe premier.

vorba aia: “fereste-ma Doamne de prieteni, ca de dusmani ma apar si singur”.

chiar daca va creste iarba si brazii peste exploatarea de la Rosia Montana, lucrurile nu se vor termina aici. in plan politic, PSD trebuie sa contraatace. altfel, risca sa ramana nu doar Acarul Paun al scandalului cu cianuri ci si fraierul coalitiei. si, se stie, poporul nu voteaza fraieri.

pana la urma, de platit vom plati cu totii si despagubirile la RMGC si oalele sparte de politicieni. dar asta-i alta poveste… cel putin, am primit ce ne-am dorit.





ipostaze ale minciunii

9 09 2013

ca USL a promis, in programul sau de guvernare, sa renunte la exploatarea de la Rosia Montana stie toata lumea. se stie si cum s-au tinut de cuvant.

acum e oficial, desi ministrul a negat, Ministerul Justitiei a avizat proiectul. chestia asta e fix asa cum premierul Victor Ponta promoveaza proiectul de lege in Guvern, dar promite sa voteze impotriva lui la Parlament.

duminica, la Rosia Montana, intr-o manifestatie care – evident – se vrea a fi o replica a goldistilor impotriva miilor de romani care au iesit in strada ca sa salveze acest taram de poveste, s-au adunat 30 de primari sau 40 ori 45… depinde de surse. cica – s-a spus oficial – printre astia ar fi fost si primari bihoreni. ei bine, pe lista semnatarilor apelului pro Gold, un fel de “noi muncim, nu gandim”, al secolului XXI, in lista finala ce cuprinde numele a 45 de primari, nu e niciunul din Bihor. ce e asta, daca nu e manipulare?

fix acum o saptamana am intrebat pe cineva din Parlament ce se aude cu controversatul proiect ce vizeaza Rosia Montana? mi s-a spus ca nu e graba si ca, foarte probabil, va fi retras.

pana si premierul a spus, probabil intr-un acces de panica, ca legea Rosiei Montane ar putea fi intoarsa de la Casa Poporului!

azi aflu ca “Legea Ponta”, asa gandesc eu ca ar trebui sa i se spuna, e pe masa Legislativului si ca urmeaza a fi analizata in procedura de urgenta, urmand sa fie votata in cel mult o luna.

trebuie sa fii, cumulativ, orb, surd si tampit pe deasupra ca sa nu iti dai seama ca politicienii isi bat (iarasi!) joc de noi. ne fac din vorbe, cum spun golanii ca ei, sperand ca, acoperiti de gurile RMGC, deturnati cu false scandaluri, pacaliti cu promisiuni, etc., noi vom uita si ei vor vota.

chiar suntem prosti?

e timpul sa dovedim ca nu-i asa!





pace, pace, intre…

16 05 2013

… Mang si Bodea

mi-e greu sa spun daca senatorul Cristian Bodea tine sa-si faca un nume in politica doar catarandu-se pe scheletul presedintelui PSD Bihor, Ioan Mang, sau se ia de ex-ministrul copy-paste asa de sanchi, fiindca vede ca mosu’ pune botu’. fapt este ca astia doi se au ca soarecele si pisica.

zilele astea, parca provocat, Mang s-a gasit spunand ca atitudinea critica a senatorului liberal fata de putere, din care – cica – si unul si celalalt fac parte, dauneaza atat guvernarii, cat si relatiilor din USL Bihor. dornic parca sa-l trimita la munca, vicele CJ Bihor i-a sugerat acidului senator liberal sa mai dea din coate, sa mai stoarca un ban de la ministrii PNL, in interesul judetului.

atat i-a trebuit parlamentarului care-si zice “caine rau”! stupefiant, Bodea a sarit sa precizeze ca el nu pupa nici dosuri de mana, nici dosuri de ministri, ca sa faca rost de bani, ca nu asta ar fi treaba parlamentarului. extrem de curioasa abordare, mai cu seama ca vine din zona echipei politice care, acum mai putin de un an, promitea, in campanie, ca au sa ne aduca banii cu sacul, de la Bucuresti!

aha, acuma, s-a schimbat modificarea!

ca Bodea nu primeste lectii de la Mang… il priveste! desi, putina cumintenie, poate un dram de respect, asa, ca de la tanar senator catre un om politic batran care ti-e si aliat, parca l-ar prinde mai bine pe atat de impetuosul liberal. sper sa gresesc, dar am impresia ca lui Bodea i s-a cam urcat la cap… parlamentarismul.

n-oi fi eu stalpul fan clubului Ioan Mang, dar nici chiar asa!

Or fi toti prosti, da’ bine ca e el destept…

PS

intr-o alta ordine de idei, doar doua-trei remarci:

          citesc ca CJ Bihor e pe spongi dar plateste 90.000 de euro pentru o strategie de dezvoltare,

          dupa stiinta mea s-au mai facut cel putin doua astfel de strategii dar, de pe urma lor, in Bihorul real, nu se vede mai nimic,

          mai bizar lucru e acela ca cei ce sunt azi la “comanda” Judetului ne-au cerut votul, au fost alesi si, acum, un an mai tarziu, se apuca sa isi faca o strategie. pana sa fie gata strategia se termina si mandatul! de unde ca tot tragerea de timp e cea mai buna tactica. mai ales cand esti demnitar de stat. aferim, boieri dumneavoastra!





care PDL, care opozitie?

16 02 2013

de cateva zile tema viitorului PDL a ajuns mare subiect de presa.

“PDL a murit”, zic unii comentatori.

 altii fac “disectii pe cadavrul PDL”,

pana si plagiatorul Ponta a scos iar, carlaneste, nasul in lume si spune, cu ironie, ca opozitia romaneasca e reprezentata de UDMR si PPDD. cu alte cuvinte PDL nu exista si nimeni nu prea poate sa spuna ca, de data asta, nu ar avea dreptate.

ba chiar si presedintele Basescu a luat distanta si isi critica partidul, despre care spune ca e bleg de-a dreptul.

mare subiect! dar nu mai mare decat spatiul necesar unui epitaf, undeva prin ultimele pagini ale unui ziar, in sectiunea Comemorari.

cine sa faca opozitie?

hai sa ne uitam in curtea noastra! cine sunt alesii pe care, pur intamplator, PDL Bihor i-a trimis in Parlament. Ghilea? il vedeti cu camasa sfasiata, pe baricadele luptei politice?! nici poveste! interesul lui nu merge un centimetru mai departe de obiectivele proprii. acum, la vremuri de mare restriste, cum ar putea unul ca Ghilea, cel a carui avere a sporit fabulos, ce coincidenta! tocmai in anii in care a fost prefect, adica atunci cand se afla la putere, deci, cum ar putea el sa faca valuri. ce e nebun? atat asteapta USL-ul, sa vezi ce ti-l mai strang cu usa! este evident ca, mai degraba ar face, bucuros, un blat cu Puterea, pe mana lui Vasile Blaga, decat “sa-i numere astia ouale”.

celalalt, Matiuta parca i-ar spune, nici nu exista ca si om politic.

si cu asta am spus tot.

asta e opozitia pedelista in Bihor!

inmultiti acest urias zero cu 40 si tot zero o sa va iasa! poate, dincolo de virgula, or mai fi vreo doi pedelisti care se mai iau in serios… cantitate neglijabila!

asta-i opozitie? ha!ha!ha! si atunci despre ce e vorba? vorba aceea: “despre morti, numai de bine”.