greata. episodul… cine mai stie?

11 10 2013

s-a intamplat in urma cu cateva zile, dar e destul sa revad personajul prin targ si gustul acela persistent de voma imi revine in gura.

atunci l-a intalnit pe strada. el, la putere, ma saluta cand are dispozitia necesara. eu, pe nicaieri, il salut mereu, desi e mai tanar, fiindca asa m-au educat parintii.

schimbam cateva cuvinte si mi-o plaseaza rupta din context: “regimul Basescu e de vina fiindca nimeni nu mai conteaza in tara asta”. si-i tot da inainte: ca “politica se face acolo sus”, ca democratia e in aer… ma uit la el si ma apuca mila. “un om invins de sistem”, vorba fostului presedinte Constantinescu.

apoi, cuget pe indelete, ca ardeleanu’ si ma apuca sila. cel cu care stateam de vorba este membru, si nu chiar unul oarecare, al PSD. adica, el face parte dintre aceia care au 70% din Parlament! si se plange! el zice ca “nu se poate face nimic”! nu-mi pasa daca Basescu e de vina. nu pot inghiti asemenea prostii. sa reprezinti alianta care domina lejer majoritatea parlamentara si sa te plangi de “dictatura” e cel putin ca si cum te-ai face complice la aceasta.

nu e destul sa iei puterea, trebuie sa stii si ce sa faci cu ea. trebuie sa vrei, sa stii si sa poti sa faci ceva cu puterea. altceva!

sunt tot mai multe vocile care spun ca Romania este o tara fara proiect si ca, una dupa alata, guvernarile “canta” dupa ureche. daca asa stau lucrurile nici n-ar trebui sa ma mire ca toti cei veniti la putere, fara nicio viziune, se declara atat de usor si de repede invinsi. daca nu ai o tinta, esti invins de la bun inceput.

ce situatie jalnica! sa reprezinti majoritatea, structurile puterii locale, administratia – de sus pana jos – ba sa fii si angajat la stat (ca altfel nu se poate, nu stii si nu poti concepe) si tu sa ridici din umeri a neputinta, dand vina pe Basescu. macar in patratica ta, oare ai facut ceva?

poate ca una dintre cauzele acestei impotente politice e ca, desi USL e la putere, partile sale, PSD si PNL, se comporta prea des de parca ar fi in opozitie una fata de cealalta. cum sa mergi inainte cand esti, tot timpul, cu ochii pe aliatul din stanga sau din dreapta, dupa caz, ca nu cumva el sa te depaseasca, sa piteasca din ciolan, sa fure startul, etc.?

individualismul e un blestem al romanilor? o fi o tara nationala de caracter? nu putem face echipe! avem, se pare, o inclinatie nativa spre tradari si meschinarii. e la fel de adevarat ca-i mult mai usor sa iti ascunzi incompetenta si nevolnicia punand talpi aliatului si, cu atat mai mult, adversarului, daca l-ai prins facand ceva bine.

cu astfel de politicieni ne asteapta inca patru ani de stagnare. si inca patru. si inca… si…

am gust de voma in gura, imi vine sa scuip copios pe asfalt in urma personajului.

poate el n-are nicio vina. e mic saracul! dar sefii lui, aia de la care a invatat cumse face politica, aia carora le soarbe de pe buze discurisurile cele mai inepte, ca apoi sa mi le toarne mie, aia la mila carora a invatat sa fie rotund si nimic mai mult… uf, ma si mir ca-i rabda pamantul. ce generatie de politicieni au crescut! aidoma lor.

ma uit lung dupa el. imi vine sa-i strig: “sa muriti, ba! sa va ia dracu’… va meritati soarta, jalnice figuri ce sunteti!”.

ma opreste un alt gand: “jalnici, jalnici, da’ imbuibati!”.

si daca mor, ce? nu noi le facem, din patru in patru ani, funeralii nationale si, in fiecare din anii urmatori, parastase oficiale si pomeni festive: alegeri locale, europarlamentare, prezidentiale… ne bucuram ca prostii ca i-am ingropat, iar, si pe astia. dar ei invie, nu stiu cum, revin mereu cu alte chipuri. vampirii nu mor niciodata! deci, o luam de la capat. comedia asta neagra nu se mai termina.

“tara trista plina de umor”.

 





ganduri despre criza

15 09 2013

no, iar ii bai! Parlamentul Romaniei nu mai voteaza in procedura de urgenta legea Rosiei Montane. se va infiinta o comisie parlamentara… Ponta s-a obisnuit cu vuietul strazii sau a fost “sensibilizat” de cei de la RMGC? de la o comisie parlamentara nu te poti astepta la nimic bun. e deja o certitudine ca decizia va trena si asta e in folosul Goldului. tare ma tem ca, odata luata, decizia tot lor le va fi favorabila. cel putin asa par lucrurile acum.

eu nu pot sa cred ca PSD nu stia, inca de cand a venit la guvernare, ca are planuri – necinstite – cu Rosia Montana. unul dintre posibilele argumente ar fi acela ca suntem, probabil, singura tara din lume care are doua ministere cu acelasi obiect al muncii, mediul. Ponta, Sova & comp. au vrut sa fie siguri ca, peste aur, sade o mana de Plumb.

ma tot mir cum n-a sarit in sus, de o mie de metri, niciun parlamentar atunci cand RMGC a amenintat Legislativul Romaniei cu un proces si cu plata de despagubiri, in cazul unui vot nefavorabil ei! “suveranitatea” si “dictatura Parlamentului” nu exista decat atunci cand sunt folosite pentru propriile interese politice?

acum vreo 50 de ani, din Bihor, rusii au dus un munte de uraniu si n-au platit nimic pentru el. astazi, de la Rosia Montana, canadienii vor sa duca trei munti, de aur, si – dupa cum mi-au explicat niste economisti – e perfect posibil ca, prin manevre birocratice si contabile, sa nu dea statului nici macar un gram de metal pretios. cei ce ma cunosc stiu ca nu sunt un om de stanga, dar nu pot sa nu ma intreb, pana la urma, care-i diferenta dintre o forma de exploatare si cealalta?

credeti in semne? eu da! zilele trecute, in Turcia, s-a rupt digul unei exploatari aurifere de tipul celor cu care vor sa ne cadoriseasca goldistii. autoritatile s-au dat de ceasul mortii sa opreasca suvoiul care se indrepta spre Marea Neagra. nu e prea clar daca, in cele din urma, au reusit. e vorba aia, “ce tine nu-i place, altuia nu-i face”…

chestia asta cu protestul celor 30 de mineri blocati in subteran e paradoxala. eu stiam ca ecologistii se leaga de copaci fiindca nu vor sa fie taiati, ca minerii se claustreaza in minele pe care vor sa le apere fiindca sunt locurile lor de munca… dar, in acest caz, e vorba de ceva ce vor sa distruga. galeriile de la Rosia Montana ar urma sa fie aruncate in aer de RMCG. de fapt ce apara ei, dreptul de a pune dinaminta?

cand ceva e atat de sui, nici cauza nu poate fi tocmai oabla!





vitele lucreaza!

11 09 2013

asta zic si eu procedura de urgenta!

in numai o zi, doua comisii parlamentare au respins proiectul Legii pentru Rosia Montana.

atentie, asta se intampla in Parlamentul Romaniei, forul legislativ care – cu numai o zi inainte – n-a reusit sa inchege o comisie speciala pentru subiectul sensibil al utilizarii cianurilor in minerit. in plus, vorbim despre acelasi Parlament ai carui membri, s-a calculat!, au lucrat in sesiunea precedenta, in medie, zece zile pe luna, fiecare.

iata ca, de cand majoritatii i s-a dat semnalul politic conform caruia legea, bincuvantata de propriul guvern, trebuie sa pice, Parlamentul lucreaza pe branci.

ca sa vezi! imi vin in minte cuvintele senatorului Cristian Bodea. “vitele” astea parlamentare trag ca la jug. oare mai au vreme sa si gandeasca?! poate nici n-au (ne)voie…





ipostaze ale minciunii

9 09 2013

ca USL a promis, in programul sau de guvernare, sa renunte la exploatarea de la Rosia Montana stie toata lumea. se stie si cum s-au tinut de cuvant.

acum e oficial, desi ministrul a negat, Ministerul Justitiei a avizat proiectul. chestia asta e fix asa cum premierul Victor Ponta promoveaza proiectul de lege in Guvern, dar promite sa voteze impotriva lui la Parlament.

duminica, la Rosia Montana, intr-o manifestatie care – evident – se vrea a fi o replica a goldistilor impotriva miilor de romani care au iesit in strada ca sa salveze acest taram de poveste, s-au adunat 30 de primari sau 40 ori 45… depinde de surse. cica – s-a spus oficial – printre astia ar fi fost si primari bihoreni. ei bine, pe lista semnatarilor apelului pro Gold, un fel de “noi muncim, nu gandim”, al secolului XXI, in lista finala ce cuprinde numele a 45 de primari, nu e niciunul din Bihor. ce e asta, daca nu e manipulare?

fix acum o saptamana am intrebat pe cineva din Parlament ce se aude cu controversatul proiect ce vizeaza Rosia Montana? mi s-a spus ca nu e graba si ca, foarte probabil, va fi retras.

pana si premierul a spus, probabil intr-un acces de panica, ca legea Rosiei Montane ar putea fi intoarsa de la Casa Poporului!

azi aflu ca “Legea Ponta”, asa gandesc eu ca ar trebui sa i se spuna, e pe masa Legislativului si ca urmeaza a fi analizata in procedura de urgenta, urmand sa fie votata in cel mult o luna.

trebuie sa fii, cumulativ, orb, surd si tampit pe deasupra ca sa nu iti dai seama ca politicienii isi bat (iarasi!) joc de noi. ne fac din vorbe, cum spun golanii ca ei, sperand ca, acoperiti de gurile RMGC, deturnati cu false scandaluri, pacaliti cu promisiuni, etc., noi vom uita si ei vor vota.

chiar suntem prosti?

e timpul sa dovedim ca nu-i asa!





eu sunt un caine!

6 09 2013

stiu cativa primari care pariez ca isi ascut, macar in vis, coasa, barda si securea, cu gandul ca, azi, maine, se da liber la eutanasierea in masa a cainilor fara stapan. cei mai multi dintre ei gandesc simplu, daca nu chiar rudimentar, ii omoram, facem atata economie la buget. in plus, nu vor mai fi probleme, ceea ce inseamna ca, poate, mai saltam un mandat. o viata, orice fel de viata, pentru un mandat, daca vreti, orice fel de mandat, mi se pare a fi o socoteala cinica, daca nu una de-a dreptul criminala.

eu vin si zic ca solutia nu e sa omori toti cainii. asta pentru simplul motiv ca, daca cineva ar decide sa decimeze un popor, pentru o crima savarsita de unul din stirpea sa, fapta s-ar chema genocid.

mai mult, adaposturile din Romania sunt niste lagare! nu stiu daca aia e viata pentru cainii de acolo, personal ma indoiesc ca e asa. dar, macar, e viata.

nu cainii sunt de vina ca s-a ajuns aici. in niciun caz nu toti cainii! sa fim sinceri, vina e a noastra, a oamenilor. dar pentru ca, la fel ca de atatea ori, nu ne putem confrunta cu propriile noastre vinovatii si temeri, recurgem la solutia cea mai simpla, crima.

cainele este, de mii de ani, fiinta sociala. atasat omului, el resimte ca pe o profunda drama lipsa unui stapan.

haituit permanent, infrigurat, infometat, singur… poate deveni violent. dar, sa fim sinceri macar o secunda, care dintre noi, in asemenea conditii, n-ar sari sa “muste”?

intreb, cati dintre cei care cer, cu glas tare, eutanasierea ar putea face asta cu mana lor? cati dintre acestia un iubit vreodata un caine (ca sa stie despre ce e vorba) sau, macar, se pot lauda ca au iubit un om? cati au incercat sa inteleaga, cel putin, deznadejdea din ochii unui maidanez parasit?

cat de repede uitam de “cel mai bun prieten al omului”! cat de iute ne strangem, noi oamenii, atunci cand e sa-i facem felul cuiva. ce sinistra solidaritate! nici nu mai recunosti haitele. cum trecem cu vederea ca suntem parasiti de semenii nostri, dar un caine nu ne-ar lasa niciodata. am si uitat sutele de exemple inaltatoare din istorie.

moartea unui copil atacat de caini e un tragic accident. dureros, dar nimic mai mult decat o sfasietoare intamplare. mult mai sinistra, incomparabil mai cruda e dimensiunea nebuneasca pe care presa a dat-o momentului. Rosia Montana nu mai exista. Parlamentul, Guvernul, Presedintia… nu mai lucreaza. toata tara boceste! nu e caineste, e de-a dreptul porcesc sa iti faci capital de pe urma mortii unui biet copil, indiferent ca esti politician sau post de televiziune.

in tot acest timp, luati de val, nici nu mai vrem sa stim care au fost circumstantele accidentului. nici nu ne intereseaza. am prins criminalul. “avea sange pe bot!”. uitam ca, poate, si bunica a fost de vina. sigur, ii este greu sa recunoasca. trecem cu vederea ca niste oameni erau responsabili pentru acei caini. nimic nu mai conteaza. aceasta sfasietoare intamplare este pe cale sa declanseze un “genocid”. asta fiindca, la fel ca si pe copil, nici pe caini nu-i mai apara nimeni.

mie turbarea asta imi aminteste cutremurator de romanul “imparatul mustelor”, scris de William Goldin. parca tot poporul si-a pierdut uzul ratiunii. solutia, unica solutie, e eutanasierea. oare?

si inca ceva, tot din povestea asta, am aflat ca avem legi pentru a “rezolva” situatia cainilor fara stapan, chiar mai multe. problema e ca nu le aplicam sau le aplicam romaneste, dupa bunul nostru plac sau dupa cum ne-o cer interesele noastre “economice”. dar despre asta nu se prea vorbeste. acum e important sa ascutim cutitele. va curge sange. ne vom simti razbunati. specia umana va fi salvata. dar, atentie, problema nu se va rezolva. intr-o zi, de undeva din cotloanele intunecate ale mintilor noastre, va tasni un alt dusman. caine sau nu, asa va fi.

ca sa fie clar ce vreau sa spun, mi-as permite sa licitez o declaratie a primarului Sorin Oprescu. daca viata mea l-ar putea aduce pe copil inapoi, mi-as da sufletul fara a pregeta o clipa. dar, din pacate, asta nu se poate intampla. si, cred, ca asa cum nu poti sa-ti schimbi viata cu moartea cuiva, nu poti nici sa iei viata cuiva in schimbul mortii altuia. pur si simplu pentru ca moartea are sinistra calitate de a face imposibila orice schimbare. cand nu mai negociezi cu destinul totul s-a sfarsit!

am sa inchei cu o trimitere la un comentariu citit azi pe facebook. cineva spunea ca, dupa prigoana cainilor, urmeaza prigoana pisicilor si dadea un exemplu din curtea blocului sau, aflat in Oradea. e foarte posibil. si, dupa prigoana pisicilor, urmeaza prigoana porumbeilor si tot asa mai departe, pana cand – din lipsa de alti inamici – vom ajunge sa ne omoram intre noi. pentru ca ura nu naste decat ura si pentru ca, cu voie sau luati de val, prea multi dintre noi am turnat prea multa patima in povestea asta care e trista din orice perspectiva a ei.

eu sunt un caine si scriu toate astea fiindca aspir sa fiu mai bun decat voi cei care va pretindeti OAMENI!





cum ar trebui sa fie adevaratul referendum

18 06 2013

ideea lui Traian Basescu, privind organizarea unui nou referendum, pentru a ne lamuri daca “poporul” vrea ori nu vrea parlament unicameral cu numai 300 de alesi, e buna numai pentru el. cred ca raspunsul a fost dat deja, cat se poate de lamurit! ca politicienilor nu le place e absolut explicabil.

dintre avantajele mutarii prezidentiale pot fi amintite, in treacat, revenirea presedintelui jucator in arena politica, ridicarea unei trambuline pentru Miscarea Populara, cea care, mai nou, aspira la calitatea de partid politic, realizarea premiselor pentru o posibila impacare Cotroceni-Modrogan etc.

dar nu despre avantajele pe care si le-a socotit Basescu este vorba. eu cred ca tema referendumului prezidential e gresita. daca i-ar fi pasat cu adevarat de ceea ce gandesc romanii, presedintele ar fi venit in fata lor cu o alta intrebare: “Mai vreti un Parlament care trateaza cu dispret ceea ce ati decis voi?”.

atunci cand au decis sa ignore rezultatul referendumului, fostul si actualul legislativ si-a insusit suveranitatea poporului. fapta nu este doar ilegala -amintindu-ne de visul “dictaturii parlamentare”- ci si nesimtita! daca se spune in Constitutie ca poporul este suveran si Parlamentul reprezinta vointa acestuia, nu mai e loc de niciun fel de alte argumente, ca romanii n-au stiut, ca a fost o manevra electorala… poporul a decis si punctum! a face altfel inseamna a nesocoti vointa populara. culmea e ca, printre cei care fac asta, se numara si aceia care inca mai urla din toti rarunchii ca, in ceea ce priveste demiterea presedintelui, vointa romanilor e sfanta si trebuie respectata.

asadar, logica urmatorului referendum ar trebui sa fie una cat se poate de simpla: “voi ne-ati luat suveranitatea, noi va luam mandatele”. asta e miza pentru un referendum! poate, trezindu-se in strada, alesii ar intelege ca nu isi pot bate joc de oameni la nesfarsit.





constitutie si prostitutie

1 06 2013

eu unul deja m-am hotarat, nu ma duc la referendum!

oricum politicienii au socotit ca nu au nevoie de mine si de inca circa 75% din populatia tarii. cu alte cuvinte, majoritatea nu mai conteaza. ca-ntrun stalinism modern, intors pe dos, conteaza numai cine voteaza… cat de putini sa fie.

si nici nu asta-i hiba. intr-un acces de ingaduinta, mai ca le-ai putea trece cu vederea pana si faptul ca sunt capabili sa intoarca o totul cu susul in jos numai ca sa isi rezolve ei cumva frustrarile cu care s-au ales cand n-au reusit, nici a doua oara, sa il dea jos pe Basescu.

de ce as vota modificarile Contitutiei, ca sa dau tara pe mana unor baroni de partid care sa o conduca discretionar, ascunsi in dosul Parlamentului? asta se va intampla. ma tot mir ca presedintele PNL nu vede sau nu-i pasa ca risca, in cazul in care va fi ales, sa devina o momaie oficiala, instalata in palatul Cotroceni. un gand jucauns imi tot spune ca poate chiar i-ar placea rolul asta. ce poate fi mai placut decat sa huzuresti 4 ani dincolo de zidurile inalte, pazite de jandarmi si sepepisti?

ori poate ca, orbit de furia antibasesciana, Antonescu nici nu a bagat de seama cum Ponta si-a luat mai toate prerogativele.

nici nu mai stii ce sa crezi despre propunerile USL. pe de-o parte primul-ministru devine cel mai puternic om in stat, pe de celalata parte, cica, ne vom apropia si mai mult de starea unei republici parlamentare.

si uite cum au ajuns reprezentantii celei mai hulite categorii sociale, parlamentarii, sa puna laba pe putere!

ce-am vrut noi, macar pe hartie, parlament unicameral si cu numai 300 de parlamentari, si ce ne-au dat?! un super-parlament, aproape dublu la numar! si de aici se vede cat pret pun domniile lor pe ceea ce crede si vrea poporul pentru bunastarea caruia zic ca ar modifica legea fundamentala.

institutia care, printre altele, a vrut sa incalece pana si Curtea Constitutionala pregateste acum o “dictatura parlamentara”, in cel mai rau sens al cuvantului. in spatele sleahtei de papagali pretiosi ce isi zic senatori si deputati si care chiar au impresia ca ar conta, o mana de sforari vor face si vor desface, intr-o atmosfera opaca, tinandu-l in sah chiar si pe premier, cu recent inventata “motiune constructiva”, politica autohtona.

presedintele, ales direct de popor, asa numa’ de florile marului, va avea putere cat o iluzie. ca sa intelegem, inca o data, cat de mult conteaza optiunile noastre si ce valoare au ele pentru aceia care ne conduc ne-a fost lasat jocul de a-l vota pe cel care va fi cel mai inutil politician al tarii, un fel de pensionar impaiat pe care il pui in fereastra cand vin aia de la FMI cu banii.

una peste alta eu nu ma duc la referendum. macar ca sa nu creada astia ca m-au putut prosti.